Gabriel Liiceanu

filosof român
Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu
Date personale
Născut (81 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Râmnicu Vâlcea[*], România[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București[*]
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din București[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de Ofițer[*]
Ordinul național „Steaua României”[*]
Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*]

Gabriel Liiceanu (n. ,[1][2] Râmnicu Vâlcea[*], România[*]) este un scriitor și filosof român.

Despre limită modificare

  • Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi liber oricand.
  • Bovarismul este o boală de resurse provocată de o limită de atins care joacă rol de fantasmă.
  • Comunismul este societatea care garantează prostia ca încremenire în proiect.
  • Cel curajos este cel căruia, fiindu-i frică, merge înainte.
  • Destinul colectiv este complicitatea dintre cei care și‑au concesionat libertatea și cel care a preluat‑o pentru a se defini pe sine și pentru a‑i defini pe toți.
  • Frica este punctul de supremă concentrație a ființei mele dinaintea deznodămîntului nefast.

Ușa interzisă modificare

  • Creștinismul este primul umanism real: Evangheliile exclud programatic vio­lența și crima din economia faptei umane.
  • Depresia este insu­recția nevăzutului.
  • Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lăsa extraordinarul să pătrundă în lume.

Scrisori către fiul meu modificare

  • "Important este să ieși din cadența generației tale, să evadezi din plutonul în care te rânduiește vârsta și, așa cum până la 50 de ani cuviincios e să privești "în sus", către mai vârstnicii de deasupra ta, după 50, frumos e să arunci punți în urmă, să te uiți "în jos", lăsându-te iubit de cei mai tineri decât tine".
  • " Altfel spus, un om nu este celebru pentru ceea ce a făcut, ci pentru ceea ce se spune despre ce a făcut".
  • "Spaima fără chip născută din remușcare este urma în suflet a relelor făcute de noi, cărora le-am pierdut socoteala".
  • "Frumusețea nu este un argument pentru realitatea lucrurilor. De aici greșeala celor care cred că așteptările, visele, planurile lor sunt prea frumoase pentru a nu putea să se împlinească".
  • "Ar trebui scrisă filozofia ego-centrismului, dar nu în sensul unei apologii a egoismului, ci a raportării la ceea ce rămâne mereu, la ceea ce se menține la Eu. Este evident că din tot ce trăiești îți rămâi la un moment dat tu insuți; faci bilanțul unei perioade și reziduul ultim este propriul tău eu".
  • "Prima condiție a realizării unui jurnal: curajul de a te confrunta pe tine, umilă singularitate, cu alte exemplare ale umanității. Curajul de a vorbi altor statui de pe un soclu al tău. Orice jurnal presupune curajul de a te înscrie la un concurs de umanitate".
  • "Câte ocazii ale vieții nu pierdem din cauza acestei necultivate încrederi în noi! Și din cauza asta viața devine o pradă a celor care, dotați doar cu tupeu, fac prost în locul nostru ceea ce noi știm că putem face bine".
  • "Acum când privesc în urma mea, nu cred că am trăit vreodată o bucurie mai pură și pornită dintr-o nehămeseală mai mare decât am trăit atunci când, la 14 ani, am intrat în lumea culturii pe poarta ei cea plină de măreție, fantezie și mister: lumea grecilor lui Homer".
  • "Important e că, până să aibă loc întâlnirea cu suferința și moartea, viața tinde să se așeze lin, în tihna plăcerii continue. Cel puțin acesta e țelul, proiectul, aspirația spontană a oricărei ființe vii".
  • "Cel mai greu lucru, când te apropii de un cuvânt, este să-l dezbraci de hainele de sens pe care cu o cochetărie inepuizabilă, el le-a multiplicat de-a lungul istoriei și folosirii sale....Cuvintele nu se lasă ușor dezbrăcate. Le-am întâlnit de prea multe ori așa cum le folosim noi, purtând adică hainele ultimului lor sens....De-abia atunci când facem istoria costumației lor, putem spune că știm limba, putem spune că înțalegem ființa cuvântului în toată amploarea și frumuseșea ei. Mai mult, de-abia atunci începem să gândim în limba aceea".

Note modificare

  1. 1,0 1,1 Autoritatea BnF, accesat în  
  2. 2,0 2,1 Gabriel Liiceanu, Babelio 

Legături externe modificare

 
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre: