Proverbe evreiești
articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia
traduse din limba ebraică:
modificare- Toți cizmarii umblă desculți. (cizmar cu cizmele stricate și croitor cu pantalonii rupți)
- În trei locuri nu se dă prioritate: în pușcărie, toaletă și saună. (despre locuri/situații limită ale civilizației)
- Pe un tron și prostul e împărat. (deci aici "nu omul sfințește locul", mai degrabă "haina face pe om")
- Mai bine o bodegă proprie, decât o firmă mare străină. (despre capitalism și contra globalizării)
- Nevoia nu respectă legea. (despre o motivare a răutăților infracționale)
- Voința de a uita prelungește exilul, secretul alinării dorului sunt amintirile. (uitarea îndepărtează, amintirile apropie)
- Trei lucruri nu sunt bune în exces, drojdia, sarea și refuzul.
- O carte fără prefață, este ca un corp fără suflet. (despre suflet ca o explicare a corpului)
- Unul slab trăiește mai mult ca zece grași. (depinde cât de slab și cât de gras)
- Inima este un lacăt, care însă nu poate fi deschis cu un șperaclu. (o intimitate deosebit de complexă)
- Pomul tânăr se îndoaie, cel bătrân se frânge. (o analogie la psihicul și fizicul oamenilor)
- Omul trebuie să existe ca vietate, măcar din curiozitate. (este viața o atrăgătoare aventură ?)
- Sunt un ghinionist cu renume, dacă eu aș vinde lumânări, soarele n-ar mai apune. (despre un ghinionist cosmic)
- Copiii pot înnebuni părinții.
- Tăcerea înseamnă înțelepciune, dar să taci tot timpul nu e înțelept. (adică uneori tăcerea nu mai este de aur)
- La părinții netoți, copiii sunt hoți.
- Nu poți lua două piei de pe un bou. (despre limitele exploatării, nu numai a boilor)
- Ce-mi folosește înțelepciunea, când domnește prostia. (despre limitele inteligenței în mediu antagonist)
- Cumpărăturile nebunului, bucuria negustorului.
- Când înțeleleptul devine furios, înțelepciunea e de prisos. (adică înțelepciunea utilă are nevoie și de calm)
- Dacă vrei să pierzi un prieten, atunci dă-i bani împrumut sau cere-i tu lui. (despre bani în rol de ochi ai diavolului)
- Zece justificări sunt mai puțin convingătoare ca una singură.
- Cine se scuză se acuză.
traduse din limba ebraică:
modificare- Din două posibilități de alegere, alege-o pe a treia. (cumva despre adevărul aflat la mijloc)
- Păcat este dacă cineva e trist la o sărbătoare.
- O faptă valorează mai mult ca zece suspine.
- Hoțului îi arde căciula.
- Se simte cu musca pe căciulă. (despre psihologia unui vinovat)
- Dacă ai salvat viața unui om, ai salvat lumea. (despre prețul vieții unui om)
- Mâncarea reușește, după musafir. (despre capricii și gusturi gastronomice)
- Dacă nu putem face ce vrem, atunci facem ce putem. (despre relația voință : neputință)
- Nu chema brutarul ca martor la anchetarea pâinii.
- Secretul mângâierii este amintirea.
- Dacă nu vrei să faci ceva, este o scuză la fel de bună ca și cealaltă variantă. (despre o ecuație neacțiune : acțiune)
- De la bucurie la bucurie sunt numai câțiva pași, de la nenorocire la nenorocire mai multe poște. (despre o pozitivă balanță bucurii:nenorociri în viață)
- Dacă nu poți ajuta un prieten cu bani, atunci ajută-l cu un suspin. (dacă nu-s bani, sunt suspine...?)
- Greutatea și nu numărul cuvintelor valorează. (despre seriozitatea cuvintelor și vorbărie)
- Dacă ai o bâtă, găsești întotdeauna un câine care merită o bătaie.
- Se învață ușor bărbieritul pe barba altuia. (despre avantajul riscului neasumat)
- La ce-ți folosește un pocal de argint dacă e plin cu lacrimi.
- Cu bani nu se poate trăi așa de rău ca fără bani. (și totuși sunt banii buni la ceva...)
- Acoperământul mortului nu are buzunare:
- Pe lumea cealaltă nu iei nimic cu tine. (despre deșertăciunile sufletului omenesc)
- Dacă o cetate se dărâmă devine ruină, pe când o movilă de gunoi rămâne gunoi. (despre civilizație și ...nimic)
- Prostănacul dacă ascultă, învață mai mult ca deșteptul care vorbește. (sau despre ideea că nu se merită a da sfaturi
- Minciuni nu e voie să spui la fel ca unele adevăruri.
- Dacă vine fata la rabin, rabinul e rabin iar fata e fată, pe când dacă rabinul merge la fată, rabinul nu e rabin iar fata nu-i fată. (...despre puterea ce o dă/are împrejurarea...)
- Cine se culcă cu câinii, dimineața are pureci.
- Adevărul pe jumătate e o minciună întreagă.
- Unii nu au poftă la mâncare, iar alții nu au mâncare la poftă.
- Nu există mamă rea sau moarte bună. (sau... ce e bun - e bun, iar răul este rău)
- Iuțeala e bună numai la prins pureci. (graba...uneori strică treaba)
- Dacă o prostie reușește rămâne mai departe prostie. (din rahat bici nu se face)
- Dacă ți-ai spus rugăciunea nu te doare capul dar nu devii sătul.
- Cine se scoală de dimineață poate să-și permită să doarmă la prânz.
- Dacă tatăl miroase a usturoi mama a ceapă, fata nu poate să miroase ca apa de trandafiri.
- La cununie ești condus la altar, la rugăciune te duci singur.
- Vizita unui prieten e asemănător ploii, îl rugăm să vină și-l blestemăm dacă rămâne mult.