Wikicitat

Albert Einstein

fizician teoretician evreu german

Albert Einstein (n. ,[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22][23][24][25] Ulm[*], Regatul Württemberg[*], Imperiul German[*][26][2][27][28][29] – d. ,[1][27][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22][23][25] Princeton[*], New Jersey[*], SUA[30][31][27][29]) a fost un fizician evreu-german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel
Albert Einstein

Albert Einstein
Date personale
Născut[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22][23][24][25] Modificați la Wikidata
Ulm[*], Regatul Württemberg[*], Imperiul German[*][26][2][27][28][29] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][27][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22][23][25] Modificați la Wikidata
Princeton[*], New Jersey[*], SUA[30][31][27][29] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNational Museum of Health and Medicine[*] Modificați la Wikidata
PărințiHermann Einstein[*]
Pauline Einstein n. Koch (1858-1920)[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaja Einstein[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMileva Marić[*] (–)[29]
Elsa Einstein[*] (–)[29] Modificați la Wikidata
CopiiHans Albert Einstein[*][29]
Eduard Einstein[*][29]
Lieserl Einstein[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul German[*]
Apatrid[*]
Elveția[*]
Cisleithania[*]
Republica de la Weimar[*]
Germania[*]
SUA Modificați la Wikidata
Etnieevreică[*] Modificați la Wikidata
Religieateism
agnosticism[*][32]
iudaism[*][33]
panteism[*][34] Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluianevrism al aortei abdominale[*]  Modificați la Wikidata
DomiciliuEinsteinhaus Caputh[*]
Einsteinhaus[*]
München[*]
Princeton[*]
Smíchov[*][35]
Schaffhausen[*]  Modificați la Wikidata
Alma materETH Zürich[*][2][36]
Luitpold-Gymnasium[*]
old Kantonsschule (Albert Einstein House)[*]
Universitatea din Zürich[*][37]  Modificați la Wikidata
OrganizațieSwiss Federal Institute of Intellectual Property[*][38]
Universitatea Carolină[*]
Universitatea din Zürich[*][38]
German University in Prague[*]
ETH Zürich[*]
Kaiser-Wilhelm-Gesellschaft[*]
Universitatea Princeton[*][39]
Universitatea din Leiden[*]
Universitatea din Berna[*]
Deutsche Physikalische Gesellschaft[*]
Universitatea Humboldt din Berlin[*]
Academia de Științe din Berlin[*]
Institute for Advanced Study[*]
Universitatea din Leiden[*][13]
Berna[*]
Universitatea Berkeley din California[*]  Modificați la Wikidata
Influențat deFeodor Dostoievski, Hermann Minkowski[*], Baruch Spinoza, Mahatma Gandhi, Arthur Schopenhauer, Hendrik Lorentz[*], George Bernard Shaw, Isaac Newton[*], Riazuddin[*], David Hume, Thomas Young[*], Bernhard Riemann[*], Moritz Schlick[*], James Clerk Maxwell[*], Paul Valéry, Karl Pearson[*], Henry George[*], Ernst Mach[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicDeutsche Demokratische Partei[*]  Modificați la Wikidata
RudeLina Einstein[*][40]
Elsa Einstein[*]  Modificați la Wikidata
PremiiBarnard Medal for Meritorious Service to Science[*] ()
Premiul Nobel pentru Fizică[*] ()[41][42]
Medalia de Aur a Royal Astronomical Society[*] ()
Premiul Jules-Janssen[*] ()
medalia Matteucci[*] ()
Medalia Max Planck[*] ()
Franklin Medal[*] ()
Medalia Copley[*] ()[43]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Josiah Willard Gibbs Lectureship[*] ()
Honorary doctorate from the University of Geneva[*]
doctor honoris causa al Universității ebraice din Ierusalim[*] ()[44]
honorary doctorate from Princeton University[*]
honorary doctor of the University of Madrid Complutense[*] ()
membru străin al Royal Society[*] ()[45]
Member of the National Academy of Sciences of the United States[*] ()
Great Immigrants Award[*] ()[46]
Pour le Mérite[*]
Honorary Fellow of the Royal Society Te Apārangi[*] (din )[47]
doctor honoris causa from the University of Paris[*] ()[48]
Profesor pentruErnst G. Straus[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.

Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.

Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.

Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct așa cum se crede) la realizarea bombei atomice și la evoluția studiului energiei nucleare.

Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei etniei evreiești căreia îi aparținea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.

Sursă cunoscută

modificare
  • A fost desigur o minciună ceea ce ați citit despre convingerile mele religioase, o minciună care este repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal, și niciodată nu am negat asta, dar am afirmat-o clar. Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.
    • Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, Helen Dukas și Banesh Hoffmann, Princeton University Press
  • Dezvoltarea științei occidentale se bazează pe două mari descoperiri - invenția sistemului de logică formală (in geometria euclidiană) de către filozofii greci, și descoperirea posibilității de a afla relații cauzale prin experiment sistematic (în Renaștere). După părerea mea, nu trebuie sa ne mirăm că învățații chinezi nu au parcurs acești pași. Lucrul uimitor este că aceste descoperiri pur și simplu au avut loc.
    • Cleopatra's Nose, Essays on the Unexpected, Daniel J Boorstin (1995), New York: Vintage Books, p. 3
  • Conceptele care s-au dovedit a fi utile în a ordona lucrurile, dobândesc cu ușurință o asemenea autoritate asupra noastră încât le uităm originile terestre și le acceptăm ca un dat imuabil. Astfel, ele pot fi considerate "necesități ale gândirii", "dat-uri apriorice", etc. Calea progresului științific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obișnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înțelese de la sine drept valide și arătăm cirumstanțele prin care justificarea și utilitatea lor depind, și cum au crescut, individual, din datul experienței. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.
    • Necrolog pentru fizicianul Ernst Mach, Phys. Zeitschr. 17, 101 (1916)

Fără sursă

modificare
  • Cea mai frumoasă și mai profundă trăire omenească este misterul.
  • Cel mai neinteligibil lucru despre lume este că e inteligibilă.
  • Cu cât matematicile sunt mai exacte, cu atât se desprind de realitate.
  • Cultura nu este urmare a școlii ci a dorinței de o viață de a o dobândi.
  • Cum de un savant capabil din științele naturii se ocupă cu epistemologia? Nu există muncă mai valoroasă care trebuie depusă în acest domeniu? Asta mă intreabă mulți dintre colegii mei, și aceeași întrebare simt că și-o pun mulți altii. Dar nu pot împărtăși acest sentiment. Când mă gândesc la cei mai capabili studenți pe care i-am întâlnit în cadrul carierei mele de profesor - adică cei care se disting prin independența judecății lor, nu prin promptitudine, - pot afirma că au avut un interes viu pentru epistemologie. Au început bucuroși discuții despre scopurile și metodele științei, și au arătat în mod inechivoc, prin argumentarea tenace a opiniilor lor, că subiectul li se părea important.
  • Doar viața ce o trăim pentru alții este o viață ce merită să fie trăită.
  • Două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească, și încă nu sunt sigur de primul.
  • Dumnezeu este subtil, dar nu rău intenționat.
  • Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul (în legătură cu fizica cuantică, pe care Einstein a respins-o).
  • Este mai ușor de sfărâmat un atom decât o prejudecată falsa.
  • Grija pentru om și destinul lui trebuie să constituie interesul principal.
  • Imaginația este mai importantă decât erudiția.
  • Încearcă nu să fii un succes, ci să fii o valoare.
  • Lucrul cu adevărat valoros este intuiția.
  • Mă interesează ce gândește Dumnezeu; restul sunt detalii.
  • Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziții violente de la mințile mediocre.
  • Mintea intuitivă este un dar sfânt și mintea rațională este servitorul fidel. Noi am creat societatea care onorează pe servitor și care a uitat darul.
  • Mi se pare că ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu îl pot considera serios... Știința a fost acuzată că subminează moralitatea, pe nedrept...Omul ar fi într-adevăr într-o stare jalnică dacă ar trebui să fie înfrânat de frica de pedeapsă și speranța recompensei după moarte.
  • Natura ne arată coada leului. Dar nu mă îndoiesc că leul aparține naturii, chiar dacă nu ni se poate înfățișa dintr-o dată în întregime din cauza mărimii sale enorme.
  • Nici o problemă nu poate fi rezolvată la același nivel de cunoștințe la care a fost creată.
  • Nu există cuvinte mari ci doar oameni mici.
  • Nu mă gândesc la viitor. Va veni el oricum.
  • Nu știu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea război mondial, dar cu sigurață cel de-al patrulea va fi luptat cu bețe și pietre.
  • Orice prost poate ști. Scopul este să înțelegi.
  • Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut și ți se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră și ți se va părea un minut. Asta este relativitatea.
  • Realitatea este o iluzie.
  • Scopul ultim al oricărei teorii este de a asigura ca elementele de bază ireductibile să fie cât mai simple posibil și reduse ca număr, fără să trebuiască să renunțe la reprezentarea adecvată chiar și a unui singur experiment.
  • Singura modalitate sigură de a nu greși este să nu ai idei noi.
  • Sunt două feluri de a-ți trăi viața: UNUL - de a crede că nu există miracole, ALTUL - de a crede că totul este un miracol.
  • Sunt satisfăcut cu misterul eternității vieții și cu o cunoaștere, un simț, al minunatei structuri a existenței - precum și încercarea umilă de a înțelege chiar și o mică porțiune a Rațiunii care se manifestă în natură.
  • Teoria descrie ceea ce putem observa.
  • Un om deștept rezolvă problema, un om și mai deștept o evită.
  • Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el și nu în ceea ce este capabil să primescă.
  • Dacă faptele nu se potrivesc cu teoria, schimbă faptele.
  • Mi-e teamă de ziua când tehnologia va înlocui interacțiunea umană. Lumea va avea o generație de idioți [49]

Note

modificare
  1. ↑ 1,0 1,1 1,2 1,3 „Albert Einstein”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ↑ 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 https://www.ige.ch/de/ueber-uns/einstein.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ↑ 4,0 4,1 4,2 4,3 MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  5. ↑ 5,0 5,1 5,2 5,3 Albert Einstein, SNAC, accesat în  
  6. ↑ 6,0 6,1 6,2 6,3 Albert Einstein, Nationalencyklopedin, accesat în  
  7. ↑ 7,0 7,1 7,2 7,3 Albert Einstein, Find a Grave, accesat în  
  8. ↑ 8,0 8,1 8,2 8,3 Albert Einstein, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  9. ↑ 9,0 9,1 9,2 9,3 Albert Einstein, Filmportal.de, accesat în  
  10. ↑ 10,0 10,1 10,2 10,3 Albert Einstein, Biographie nationale de Belgique, accesat în  
  11. ↑ 11,0 11,1 11,2 11,3 Albert Einstein, Internet Philosophy Ontology project, accesat în  
  12. ↑ 12,0 12,1 12,2 12,3 Albert Einstein, KNAW Past Members, accesat în  
  13. ↑ 13,0 13,1 13,2 13,3 13,4 Leidse Hoogleraren, accesat în  
  14. ↑ 14,0 14,1 14,2 14,3 Albert Einstein, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  15. ↑ 15,0 15,1 15,2 15,3 Albert Einstein, Store norske leksikon 
  16. ↑ 16,0 16,1 16,2 16,3 Albert Einstein, Gran Enciclopèdia Catalana 
  17. ↑ 17,0 17,1 17,2 17,3 Albert Einstein, GeneaStar 
  18. ↑ 18,0 18,1 18,2 18,3 Albert Einstein, Roglo 
  19. ↑ 19,0 19,1 19,2 19,3 Albert Einstein, Salzburgwiki 
  20. ↑ 20,0 20,1 20,2 20,3 Albert Einstein, Opća i nacionalna enciklopedija 
  21. ↑ 21,0 21,1 21,2 21,3 BeWeB, accesat în  
  22. ↑ 22,0 22,1 22,2 22,3 The Fine Art Archive, accesat în  
  23. ↑ 23,0 23,1 23,2 23,3 Albert Einstein (în franceză), Annuaire prosopographique: la France savante 
  24. ↑ 24,0 24,1 Albert Einstein, Base biographique 
  25. ↑ 25,0 25,1 25,2 25,3 Albert Einstein, Munzinger Personen, accesat în  
  26. ↑ 26,0 26,1 „Albert Einstein”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  27. ↑ 27,0 27,1 27,2 27,3 27,4 27,5 Эйнштейн Альберт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  28. ↑ 28,0 28,1 Einstein: His Life and Universe by Walter Isaacson. 
  29. ↑ 29,0 29,1 29,2 29,3 29,4 29,5 29,6 29,7 Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  30. ↑ 30,0 30,1 „Albert Einstein”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  31. ↑ 31,0 31,1 http://www.einstein-bern.ch  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  32. ↑ Albert Einstein, Letter to M. Berkowitz, 25 October 1950 (în engleză) 
  33. ↑ Albert Einstein (), Albert Einstein: Notes for an Autobiography (în engleză), accesat în  
  34. ↑ Brian, Dennis (1996), Einstein: A Life, New York: John Wiley & Sons, p. 127, ISBN 0-471-11459-6 (în engleză) 
  35. ↑ Digitized residence applications of the Prague Police Directorate (conscription) 1850–1914, accesat în  
  36. ↑ https://www.library.ethz.ch/en/Resources/Digital-library/Einstein-Online/Einstein-s-Studies-at-the-Polytechnic-Institute-in-Zurich-1896-1900  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  37. ↑ A New Determination of Molecular Dimensions 
  38. ↑ 38,0 38,1 Sieben Jahre «Schusterhandwerk» (în germană) 
  39. ↑ Albert Einstein und das IGE (în germană) 
  40. ↑ http://stolpersteine-fuer-ulm.de/familie/lina-einstein/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  41. ↑ The Nobel Prize in Physics 1921 (în engleză), Fundația Nobel[*], accesat în  
  42. ↑ The Nobel Prize amounts (în engleză) 
  43. ↑ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra[*], accesat în  
  44. ↑ The Hebrew University awards honorary degrees (în engleză), accesat în  
  45. ↑ Complete List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 110 
  46. ↑ https://www.carnegie.org/awards/great-immigrants/2009-great-immigrants/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  47. ↑ https://www.royalsociety.org.nz/who-we-are/our-people/our-fellows/all-honorary-fellows/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  48. ↑ Liste des docteurs honoris causa de l'Université de Paris de 1918 à 1933 inclus (în franceză), Annales de l'Université de Paris[*], , p. 90-95 
  49. ↑ Voodoo-le muma-n coeur de hateri | Liviu Mihaiu, 11 iunie 2013, Adevărul, accesat la 26 iunie 2013

Legături externe

modificare
 
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre:
 
Commons
Wikimedia Commons are mai multe imagini şi posibil şi alte tipuri de materiale legate de:
Adus de la „https://ro.wikiquote.org/w/index.php?title=Albert_Einstein&oldid=22726”