Lucian Blaga

Această pagină conține citate din Lucian Blaga.

Timbru cu Lucian Blaga (Republica Moldova)

Lucian Blaga - poet, filosof român

Citate

• Oprește trecerea! Știu că unde nu e moarte nu e nici iubire, dar, te rog, oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea!
• Nu este un semn de autentic curaj în viață, când pentru a te pregăti pentru situații cari cer curaj, înveți din vreme să te duelezi. ("Din duhul eresului")
• Absolutul este punctul indiferent al tuturor polurilor, dincolo de existență și inexistență, dincolo de real și ireal.
• Amintirea e o seră a fericirilor trecute.
• Copilăria este inima tuturor vârstelor.
• Orice dogmă este o idee virtualmente înarmată cu toate mijloacele terorii.
• Orice dogmă reprezintă pentru posibilitățile logice ale intelectului uman o antinomie (Dumnezeu e Unul si în același timp e Trei), dar orice dogmă mai cuprinde, prin înșiși termenii ce-i întrebuințează (Dumnezeu e o Ființă în trei Persoane), și o indicație precisă că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere. În lumina acestui mediu postulat, antinomia cuprinsă în dogmă se schimbă, luând o înfățișare "de dincolo" care ne face să-i atribuim un înțeles, deși înțelesul ne scapă în întregime. (Trilogia Cunoașterii - Eonul Dogmatic)
• Minciuna este vacanța adevărului.
• Satan nu este ateist, el este antiteist pentru că crede în existența lui Dumnezeu, dar luptă împotriva Lui.
• Moartea este umbra care dă plasticitate vieții.
• E din neamul mare al licuricilor - omul: un vierme ce se transformă în lumină când iubește.
• Paradoxul - strigătul imposibil pe care îl scoate inefabilul când îl împingi până la paroxism.
• Poetul. Donator de sânge la spitalul cuvintelor.
• Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-au putut. (Către Cititori)
• Soarta e o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea.
• Tehnica reprezintă fantezia realității.
• Cine nu cade nu se poate înălța.
• Fanatismul strică chiar și celei mai bogate inteligențe.
• Nu numai o mare durere îți poate tulbura fericirea, ci și o altă fericire.
• E poate ca o datorie să vezi prezentul în culori mai negre decât e, de fapt; pentru ca din această vedere să izvorască o luptă mai hotărâtă spre mai bine.
• De unde-și are raiul lumina? Știu: îl luminează iadul cu flăcările lui!
• Este suficient ca, din când în când, câte un om genial să moară nebun ca, pentru câtva timp, normalitatea să nu mai fie deloc cotată la bursă.
• A admira un gânditor nu înseamnă a-i accepta și ideile ca atare.
• Viața ne învață să cultivăm uitarea, ca o măsură de consolare a ființei.
• De câte ori o putere nouă țâșnește în noi, ni se tulbură sufletul ca apa unei fântâni în care s-a desfundat un izvor nou.
• Te poți împodobi cu penele altuia, dar nu poți zbura cu ele.
• După ce am descoperit că viața nu are nici un sens, nu ne rămâne altceva de făcut decât să-i dăm un sens.
• Faptul că orice viață de pe pământ se termină prin moarte, nu dovedește că moartea este scopul vieții.
• A citi memorii înseamnă a face o baie de cenușă. Și este un bun exercițiu de autoincinerare.
• Masca pe care unii oameni și-o pun poate fi mai esențială și mai adecvată ființei decât fața pe care o au.
• Cu cât oamenii îmbătrânesc, cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfățișare mai organică. S-ar zice aproape că pentru spirit, timpul este o dimensiune a întineririi.
• Un om nehotărât ajunge la fiecare pas pe pragul unei alternative, adică în situația de a vedea că este într-adevăr o ființă liberă. Un om hotărât este lipsit de acest neajuns.
• Cea mai copleșitoare forță majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânși să lucrăm este propria noastră conștiință.
• Adversarul care îți este o obsesie a devenit o parte din tine.
• Să nu te cerți cu oamenii mai mult decât cu tine însuți.
• A filosofa înseamnă a încerca să răspunzi cu mijloace supermature la întrebări pe care și le pun copiii.
• Filosofice sunt acele gândiri care întemeiază oameni.
• Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie.
• Un simbol își are evidența sa. Un simbol care are nevoie de argumente nu e valabil.
• Nimic nu e așa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni și nimic nu-l poate schimba.
• Orice om - singur - e așa de puțin, că nici nu-i poți zice om. Abia toți oamenii împreună fac un singur om. Oamenii nici nu sunt; este unul singur și acela suntem toți laolaltă.
• Cinicul este un om care gândește la nivelul animalului din sine. Cinicul, oricât de spiritual ar fi, rămâne un sub-om.
• Creația - a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună și a le turna într-o formă care să îmbrace o viață ce se diferențiază într-un chip absolut hotărât de tot ce nu este ea - aceasta este puterea naturii și a artistului.
• Geometria este știința care restaurează situația dinainte de creația lumii și încearcă să umple "golul", renunțând la oficiile materiei.
• Inconștientul este partea genială din fiecare muritor.
• Învățat e omul care nu termină niciodată de învățat.
• Limba este întâiul mare poem al unui popor.
• Matematica este o limbă și o știință.
• Matematicianul este îmblânzitorul ce a domesticit infinitul.
• Melancolia este o reducție la zero a capacității noastre înnăscute de a ne autoiluziona.
• Pentru cei mai mulți oameni moartea este numai un pretext de dispariție; pentru foarte puțini moartea ține de textul vieții, ca un punct pe "i".
• Realitatea e ruina unui basm.
• Ești tânăr încă atâta timp cât admiri și în măsura în care admiri.
• Valul este dorul mării de a săruta țărmul.
• Viața - o plimbare spre somn.
• În mine se mai vorbește și azi despre tine.
• Dintre toate lucrurile, timpul ne dă cel mai mult de cugetat.
• Lacul oglindește stelele pentru că vrea să fie cer.
• Iubind, ne-ncredințăm că suntem.
• Clipa ce vine este, prin faptul doar că bate mai târziu, oarecum inferioară clipei antecedente.
• La o desăvârșită liniște și mulțumire sufletească ajunge de obicei numai mediocritatea, care se divinizează pe sine însăși.
• E foarte probabil că pentru Dumnezeu un om înseamnă mai mult decât o galaxie.
• Inteligența omenească nu e o misterioasă fabrică de adevăruri absolute. Ea este un factor important în sânul realității, un centru de activități spontane, un creator de ficțiuni, de mituri.
• Inimile de piatră se încălzesc, dacă le lovește des, foarte des, ciocanul sorții.
• Numai târându-te te poți ridica.
• O vorbă de spirit, oricât de strălucitoare, își are și ea mormântul. În urechile prostului.
• Nu ești mândru când te gândești că zeii, obișnuiți cu lumina și veșnicia, dacă s-ar coborî pe pământ, n-ar putea suporta greul acestei vieți, în vreme ce tu învingi și năzuiești spre culmi?
• Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan. E orb și e bătrân. Pleoapele-i sunt cremene, Zadarnic cearcă-a mai clipi, căci ochii-i s-au închis ca melcii peste iarna.